Opiniile despre masturbare sunt variate si sunt incarcate de emotie. De cele mai multe ori nu au nicio legatura cu medicina, ci cu aspecte religioase si sociale. Ce crede religia in care ai fost nascut despre masturbare? (de fiecare data ceva rau), ce parare are societatea despre masturbare? Depinde, dar de cele mai multe ori ceva rau. Daca esti nascut in vest exista o deschidere mai mare catre ejaculare, daca esti nascut in asia este posibil ca perceptia asupra ejacularii sa fie diferita si sa fi primit indicatii de a pastra "samanta vitala".
Folosesc adesea in workshopuri exemplul studiului Harvard si o sa il detaliez aici pentru claritate.
Oamenii intreaba uneori care este corelatia dintre activitatea sexuala sau mai exact ejacularea, si riscul de cancer de prostata. Este o intrebare fireasca si, adesea, vine la pachet cu emotii: ingrijorare legata de sanatate, incertitudine despre ce este „normal” sau teama de a fi judecat. Scopul meu aici este sa prezint concluziile unui studiu mare, cunoscut, intr-un mod simplu si educativ si sa clarific ce putem si ce nu putem concluziona.
Ce a urmarit de fapt studiul?
Un studiu de tip cohorta prospectiva ( O cohorta prospectiva este un studiu in care cercetatorii aleg un grup de oameni care la inceput nu au boala urmarita si le masoara anumiti factori (de exemplu, obiceiuri, expuneri, stil de viata). Apoi ii urmaresc in timp, uneori ani, ca sa vada cine dezvolta boala si cand. Se numeste „prospectiva” fiindca informatiile despre expunere sunt colectate inainte ca rezultatul (boala) sa apara.) a urmarit 31.925 de barbati din SUA (Health Professionals Follow-up Study) in perioada 1992–2010. Participantii au raportat frecventa medie lunara a ejacularii in trei momente ale vietii: 20–29 de ani, 40–49 de ani si anul anterior chestionarului din 1992. Apoi, cercetatorii au monitorizat cine a fost diagnosticat cu cancer de prostata. Pentru ca informatiile au fost colectate inainte de diagnostic, acest tip de design reduce unele erori intalnite in studiile retrospective. (Rider et al., 2016)
2) Ce a gasit studiul?
Per ansamblu, barbatii care au raportat o frecventa mai mare a ejacularii au avut un risc usor mai mic de a fi diagnosticati cu cancer de prostata, mai ales comparativ cu grupul de referinta de 4–7 ejaculari pe luna (Rider et al., 2016)
In analizele ajustate pentru mai multi factori, barbatii care au raportat 21 sau mai multe ejaculari pe luna (vs. 4–7 pe luna) au avut o incidenta mai mica a cancerului de prostata la 20–29 de ani: hazard ratio (HR) 0,81 (95% CI: 0,72–0,92) /40–49 de ani: HR 0,78 (95% CI: 0,69–0,89) (Rider et al., 2016)
O interpretare utila: studiul a gasit o asociere nu o garantie si nu o recomandare obligatorie.
3) Inseamna asta ca „mai mult e mereu mai bine”?
Nu neaparat. In primul rand, reducerea riscului a fost descrisa ca modesta, iar in al doilea rand, autorii au notat ca asocierea pare in mare parte determinata de boala cu risc scazut (Rider et al., 2016). Cu alte cuvinte, relatia a parut mai puternica pentru formele mai putin agresive decat pentru rezultatele de tip avansat sau letal.
4) Ar putea diferentele de screening sa explice rezultatele?
Este o intrebare importanta. Daca unele grupuri fac mai des testari PSA (Antigen Specific Prostatic), pot primi mai multe diagnostice, mai ales pentru cancere cu risc scazut. Cercetatorii au analizat tiparele de testare PSA si au raportat ca utilizarea testului PSA si frecventa biopsiilor au fost similare intre categoriile de frecventa a ejacularii, iar rezultatele au ramas asemanatoare si cand analizele au fost limitate la barbatii deja testati PSA (Rider et al., 2016). Totusi, autorii subliniaza ca factorii reziduali de confuzie (diferente neobservate intre grupuri) nu pot fi exclusi complet.
5) Ce facem cu ideea ca boala ar putea schimba comportamentul sexual (cauzalitate inversa)?
Autorii au luat in calcul posibilitatea ca simptomele unui cancer nediagnosticat sa influenteze frecventa ejacularii (de exemplu, schimbari de functionare sexuala). Au realizat analize de sensibilitate in care au exclus cazurile diagnosticate la inceputul perioadei de urmarire, iar tiparul general s-a mentinut, sugerand ca rezultatele sunt putin probabil sa fie explicate in principal de boala nediagnosticata (Rider et al., 2016).
6) Care este concluzia cea mai sanatoasa emotional?
Daca ejaculati frecvent, rar sau in mod variabil, acest studiu nu este un motiv sa va judecati sau sa va fortati corpul dincolo de ceea ce se simte potrivit. Comportamentul sexual este influentat de stres, relatii, starea de sanatate, medicatie, imbatranire, valori si uneori experiente traumatici, factori umani reali care merita empatie.
Dintr-o perspectiva clinica: daca va preocupa riscul de cancer de prostata, un pas solid este sa discutati cu un clinician calificat despre factorii personali de risc (varsta, istoricul familial, rasa/etnia, simptome) si daca screeningul este potrivit pentru dumneavoastra.
Exista medici urologi care vor informa si ghida corect si nu uita ca inainte de toate preventia si controalele de rutina sunt importante si nu trebuie sa apara simptome ca sa mergi la medic.
Stay healthy and proactive!🦊
Rider, J. R., Wilson, K. M., Sinnott, J. A., Kelly, R. S., Mucci, L. A., & Giovannucci, E. L. (2016). Ejaculation frequency and risk of prostate cancer: Updated results with an additional decade of follow-up. European Urology. https://doi.org/10.1016/j.eururo.2016.03.027
