Raspuns scurt: pentru ca „preludiul” este o relicva lingvistica dintr-o epoca profund centrata pe penis.
Raspunsul mai lung (si mai util)
1. Problema este chiar cuvantul
„Pre-ludiu” inseamna literal ceea ce faci inainte de lucrul propriu-zis.
Traducere: tot ce nu este penetrare este tratat ca o incalzire. Iar aceasta incadrare este deja lipsita de sens, mai ales cand stim ca, pentru multe persoane (salut, femei), asa-zisul preludiu este chiar actul principal.
2. Presupune o ierarhie falsa a sexului
Conceptul impune subtil aceasta succesiune:
A. Atingeri / saruturi / sex oral / tachinare
B. Penetrare
C. Orgasm (ideal simultan, evident 🙄)
Dar sexualitatea reala nu functioneaza ca un manual IKEA.
Placerea este neliniara, contextuala, dependenta de sistemul nervos. Uneori penetrarea nu se intampla si nu lipseste nimic. (Pentru niciunul dintre parteneri, dar mai ales pentru femei).
3. Saboteaza dorinta in loc sa o sustina
Cand ceva este etichetat drept „preludiu”, devine: grabit, instrumental, facut ca sa ajungem undeva.
Iar dorinta uraste graba. Excitatia nu este un buton, este o stare. Tratarea atingerii ca mijloc spre un scop inchide adesea corpul in loc sa-l deschida.
4. Este o explicatie proasta din punct de vedere stiintific
Din perspectiva psihofiziologica excitatia, placerea, atasamentul si orgasmul implica sisteme suprapuse; nu exista un moment clar in care „preludiul se termina si sexul incepe”; creierul nu marcheaza etape; urmareste siguranta, noutatea, atentia si senzatia.
A numi unele acte „sex adevarat” si altele „doar preludiu” tine de cultura, nu de biologie.
5. O reformulare mai buna (foloseste-o, e utila)
Inlocuieste preludiul cu: interactiune sexuala, contact erotic, joaca intima. De departe preferata mea: sex fara graba, vorbit cu blandete, planuit cu intentie, curiozitate, pregatit cafeaua preferata dimineata la micul dejun, cumparat painea preferata pentru ca inseamna mult pentru el/ea, dus anvelopele la schimbat pentru ca pot, nu pentru ca ma rogi. Pe scurt, intreaga viata impreuna cu toate nimicurile de peste zi facute cu blandete, fara santaj, manipulare, graba sau obiectiv.
Daca apare penetrarea, bine.
Daca nu apare, tot bine.
Nimic nu este preliminar. Nimic nu este secundar.
Altfel spus in loc de concluzie:
Preludiul nu este o absurditate pentru ca atingerile, saruturile sau sexul oral ar fi neimportante, este o absurditate pentru ca au fost etichetate ca fiind „inainte” de ceva mai important.
Iar in momentul in care renunti la aceasta idee, sexul devine mai lent, mai profund si ironic, mult mai bun.
Preludiul incepe din momentul in care s-a incheiat ultima partida de sex. Preludiul este viata toata.
Stay edging, stay playful!🦊
