*articol scris de catre nutritionist Laura Eremia
Alimentatia si secretiile vaginale: ce influenteaza mirosul, textura si perceptia senzoriala, conform dovezilor stiintifice
In discursul public, secretiile vaginale sunt adesea reduse la ideea de „miros” sau „gust” si asociate rapid cu consumul anumitor alimente, de parca vaginul ar avea o memorie
gustativa mai buna decat noi. Din punct de vedere stiintific, insa, lucrurile sunt considerabil mai complexe. Daca ne uitam in cercetarea medicala, observam ca aceasta nu analizeaza gustul secretiilor vaginale ca variabila distincta, ci se concentreaza pe miros, pH, consistenta si pe ecosistemul microbian care defineste sanatatea vaginala.
Orice modificare senzoriala perceputa este, in realitate, expresia unor procese biologice profunde, nu rezultatul direct al unui aliment „suspect” consumat recent.
Studiile arata constant ca secretiile vaginale sunt influentate in primul rand de microbiota
vaginala, dominata in mod normal de bacterii din genul Lactobacillus. Aceste bacterii sunt, practic, echipa de paza si curatenie a vaginului: mentin un pH acid si produc substante care inhiba dezvoltarea microorganismelor asociate cu mirosuri neplacute.
Atunci cand acest echilibru este perturbat, cum se intampla in vaginoza bacteriana, apare o modificare clara de miros, descrisa frecvent in literatura de specialitate ca fiind intensa si „amine-like”. Studii clasice si review-uri recente, precum cele analizate de Brotman si colegii sai sau de Srinivasan si Fredricks, arata ca acest miros este produs de metaboliti volatili generati de bacterii anaerobe, nu de alimentele ingerate de persoana.
Alimentatia poate influenta acest echilibru, dar indirect, fara efecte dramatice peste noapte. Studii observationale, inclusiv cele analizate in review-uri publicate in Nutrients si Frontiers in Nutrition, sugereaza ca dietele bogate in fibre, legume, fructe si grasimi nesaturate sunt asociate cu o prevalenta mai mare a microbiotei protectoare si cu un risc mai mic de vaginoza bacteriana. In aceste contexte, secretiile vaginale tind sa fie mai stabile ca textura si mai neutre ca miros, genul de situatie in care nu simti nevoia sa „investighezi” prea mult ce se intampla acolo jos.
In schimb, tiparele alimentare caracterizate prin consum ridicat de zaharuri rafinate, alcool si grasimi saturate au fost asociate cu un risc mai mare de dezechilibre microbiene, prin mecanisme ce tin de inflamatie sistemica si modificari metabolice. Aceste dezechilibre se pot manifesta prin secretii mai fluide sau mai dense,
variatii de culoare si, mai ales, aparitia unor mirosuri percepute ca neplacute, fara ca
vinovatul real sa fie ultima felie de tort.
Un aspect important subliniat in mod repetat de cercetare este faptul ca alimentele cu miros intens, precum usturoiul, ceapa sau condimentele, nu au fost demonstrate ca fiind excretate sub forma de compusi volatili activi in secretiile vaginale. Spre deosebire de urina sau transpiratie, unde metabolitii alimentari sunt usor de identificat chimic, secretiile vaginale nu functioneaza ca o ruta de eliminare pentru acesti compusi. Studiile de chimie metabolica care au identificat metaboliti ai usturoiului in respiratie, transpiratie si urina (precum cele realizate de Scheffler si colaboratorii) nu au demonstrat prezenta acestora in secretiile vaginale. Cu alte cuvinte, vaginul nu este un filtru de cafea si nici o extensie a bucatariei.
Textura secretiilor vaginale este influentata in principal de ciclul hormonal, de nivelul de
estrogen si de starea mucoasei vaginale, asa cum arata numeroase studii din
endocrinologie ginecologica. Alimentatia poate avea un rol secundar, prin impactul sau
asupra inflamatiei sistemice si a statusului metabolic general. Dietele asociate cu inflamatie cronica pot favoriza modificari subtile ale permeabilitatii mucoaselor si ale compozitiei secretiilor, insa aceste efecte sunt lente, cumulative si imposibil de corelat cu o masa anume.
In concluzie, studiile actuale nu sustin ideea ca anumite alimente modifica direct gustul
secretiilor vaginale. Exista insa dovezi moderate ca tiparele alimentare pot influenta
microbiota vaginala, ceea ce se reflecta in miros si consistenta. Sanatatea intima este
rezultatul unui echilibru biologic complex, iar alimentatia actioneaza ca un factor de fond, nu ca un „buton” senzorial rapid pe care il apesi strategic inainte de un date sau dupa o masa cu usturoi.
Completarea unui sexolog spune ca daca se intampla sa nu fie pe placului partenerului/ei gustul secretiilor vaginale in cazul sexului oral se pot folosi dental dams (baraj dentar), o folie cu aceleasi proprietati ca un prezervativ. Folia se utilizeaza in timpul sexului oral sau anal pentru a proteja ambele persoane sau pentru a bloc a texturi sau gusturi care nu sunt in acel moment pe placul celui/celei care degusta :) .
Pofta buna!
#pleasureisthemeasure
