Sari la conținut

Primesti 10% reducere la prima comanda cu codul: DOPAMINE10

Poti deveni dominant in intimitate daca esti anxios sau submisiv? Ce spune psihologia despre dinamica Dominant–Submisiv?

Poti deveni dominant in intimitate daca esti anxios sau submisiv? Ce spune psihologia despre dinamica Dominant–Submisiv?

Poti deveni dominant/a daca esti profund anxios/a sau predispus/a la submisivitate?

Intrebarea apare mai des decat ai crede.

„Sunt anxios/anxioasa. In relatii tind sa fiu submisiv/a. Dar ma excita ideea de a fi dominant/a. E posibil?”

Raspunsul scurt este: da, este posibil.
Raspunsul clinic este: depinde de ce inseamna pentru tine dominanta.

In psihosexologie moderna, dinamica Dominant–Submisive (D/S) nu este privita ca patologie. Cercetarile arata clar ca practicile BDSM sunt raspandite in populatia generala. Studiile de prevalenta indica faptul ca intre 20 - 30% dintre adulti au experimentat comportamente BDSM (Brown et al., 2020; Herbenick et al., 2017), iar fanteziile legate de dinamici de putere pot ajunge la 40 - 70% (Brown et al., 2020).

Asadar, interesul pentru dominanta nu este ceva marginal. Este uman.

Dar asta nu inseamna ca orice persoana poate sustine psihologic orice rol.

Dorinta nu este identitate

Un punct esential vine din cercetarile recente privind Kink Orientation Scale (Wignall et al., 2025). Acestea arata ca dorinta kink, practica kink si identitatea kink sunt dimensiuni diferite. Poti avea fantezii dominante fara sa te identifici ca dominant/a. Poti practica dominanta fara sa o simti ca identitate stabila.

Asta inseamna ca explorarea este legitima. Dar sustinerea rolului depinde de structura ta psihologica.

Ce spune psihologia personalitatii despre dominanta

In cercetarile din domeniul personalitatii, dominanta este asociata cu:

>  stabilitate emotionala (neuroticism scazut)
> asertivitate
> locus de control intern
> toleranta la responsabilitate

In schimb, anxietatea ridicata este corelata cu hipervigilenta, sensibilitate la respingere si frica de evaluare negativa.

Dinamica D/S sanatoasa presupune ca persoana dominanta:

> regleaza intensitatea
> citeste semnalele partenerului
>  gestioneaza siguranta si limitele
>  sustine responsabilitatea puterii

Dominanta erotica nu este doar control. Este continere emotionala. Iar continerea cere reglare.

Cand dorinta de dominanta este compensare

Aici devine interesant. Pentru o persoana cu atasament anxios, dominanta poate functiona ca mecanism de compensare. Daca in viata de zi cu zi te simti mic/a, dependent/a sau vulnerabil/a, scena erotica ofera un spatiu controlat unde puterea este negociata.

Baumeister (1988, 1989) a propus teoria „escape from self”, sugerand ca unele practici erotice reduc presiunea identitatii cotidiene. Daca aplicam aceasta logica si la dominanta, pentru unii indivizi rolul dominant poate fi o suspendare temporara a anxietatii identitare.

Problema apare atunci cand dominanta devine armura.

Daca sistemul nervos este permanent activat de frica de abandon sau respingere, dominanta poate deveni:

> rigida

> hipercontrolanta
> excesiv preocupata de „a face lucrurile corect”
> dependenta de validarea partenerului

Asta nu este putere. Este anxietate cu costum de latex.

Ce inseamna dominanta erotica sanatoasa

Dominanta sanatoasa in dinamica D/S inseamna: capacitatea de a ramane ancorat cand partenerul se vulnerabilizeaza, toleranta la responsabilitatea puterii, flexibilitate emotionala si prezenta constienta.

Cercetarile recente arata ca persoanele implicate in BDSM consensual nu prezinta niveluri mai ridicate de psihopatologie comparativ cu populatia generala (De Neef et al., 2019). Ba chiar unele studii sugereaza niveluri mai bune de comunicare si negociere relationala.

Diferenta nu este in rol. Diferenta este in reglare si constiinta.

Intrebarea reala

Nu „Pot deveni dominant/a?” ci: "Daca as avea siguranta interna, as mai simti nevoia sa domin?", " Vreau putere sau vreau sa nu mai simt vulnerabilitate?" sau "Dominanta ma excita sau ma protejeaza?"

Daca raspunsul este protectie, atunci munca este pe anxietate si atasament.
Daca raspunsul este excitatie si expresie autentica, atunci explorarea poate fi sanatoasa.

Ca psiholog clinician specializat in sexologie si kink-aware therapy, diferentiez clar intre:

> explorarea consensuala a dinamicilor de putere
> utilizarea rolurilor erotice pentru a compensa traume sau insecuritati nerezolvate

Kink nu este patologie. Dar poate deveni scena unde structurile noastre psihologice devin vizibile. Iar aici intervine psihoterapia informata, nu judecata.

Stay playful!🦊

Baumeister, R. F. (1988). Masochism as escape from self. Journal of Sex Research, 25(1), 28–59.

Baumeister, R. F. (1989). The enigma of masochism: Why people desire pain, bondage, and humiliation in sex. Journal of Social and Clinical Psychology, 8(2), 133–150.

De Neef, N., Coppens, V., Huys, W., & Morrens, M. (2019). Bondage, discipline, dominance and submission (BDSM) from an integrative biopsychosocial perspective: A systematic review. Sexual Medicine, 7(2)

Wignall, L., McCormack, M., Carpino, T., Owens, R., & Barton, T. (2025). The Kink Orientation Scale: Developing and validating a measure of kink desire, practice, and identity. Journal of Sex Research, 62(3),

Ghidul anterior Ghidul urmator

Lasa un comentariu

Vă rugăm să rețineți că comentariile trebuie aprobate înainte de a fi publicate.